Retuș

În sfârșit – sau din păcate? – am primit primele comentarii dezvoltate la adresa unui manuscris. Mă întrebați de ce sunt așa fericită? Până acum, toți cei care au citit au spus doar de bine. Nu se putea să fie o carte perfectă; pentru că mă știu pe mine, știu ce am scris, e prima carte etc. Mă pregătisem sufletește Nu, nu, glumesc. Nu au fost lucruri spuse ca reproș. Le-am notat și mă vor ajuta. Voi „umbla” la respectivele aspecte. „Doar părerea mea”, știu

În afară de asta, sunt într-o confuzie administrativă totală. Adică, legat de partea administrativă a unui proiect sunt informată doar pe jumătate. Hm… Sincer, nu am vrut să mă intereseze, dar am ajuns într-un punct în care e nevoie de toate detaliile.

Nelămurirea zilei urmăresc o persoană pe facebook de ceva vreme… Înțeleg, nici mie nu-mi plac zecile de notificări primite pentru că am fost „etichetată” într-o fotografie, de către o persoană pe care nu o cunosc, dar dacă se postează ceva ce nu-mi place pe „peretele” meu, pur și simplu șterg. Nu simt nevoie să fiu așa răutăcioasă. Da, gata, așa e persoana respectivă, nu are rost să mă complic. Dar e persoană de interes public și mă așteptam la puțină diplomație…

Teo ne încântă cu balade pentru ochi frumoși, Dragoș se întâlnește cu masonii, Năbădăiosul și-a greșit costumația , Anca nu se teme de nimic, iar Elle grăiește adevăruri prin cuvintele lui Octavian Paler.

Eu vă spun că am vizionat filmul „Turistul” și a fost drăguț. Nu surprinzător, dar drăguț.

Vă trimit gânduri frumoase de la Argeș!