Inel

E doar un simbol. Un obiect fizic, de care sunt legate o anume dată și-o seară, și-un loc, și-o emoție (pe cine încerc să păcălesc? un univers întreg de emoții). Dar, deasupra consistenței și greutății sale, este un simbol. Al ceva ce eram de dinainte, dar neformalizat. A lui. A ajuns atât de puternic să […]

Anul Cel Bun

Acum vreo opt ani începusem să-mi scriu scrisori către viitor cu ce mi-a umblat prin suflet în anul ce se încheia. S-au adunat trei. Sau patru. Apoi a dat peste mine viața, ne-cheful, frica de a-mi aminti și de a-mi asuma responsabilitate pentru tot ce am făcut (bine sau rău, moral sau mai puțin). Și […]

Povești cu oameni mici

Unii oameni pe care-i cunoști ți se par comuni. Ca femeia asta, undeva între două asumări, între puștoaică-rebelă și femeie-mamă, cu breton de punkăriță și mofturi de soție. Da, sigur, îți trebuie să stai de vorbă cu ea, e mai bine decât să nu. Te sâcâie felul ei aproape nonșalant, cu momente bruște de altruism. […]

„Să râzi cu lacrimi”

Era în trailer-ul unui film sugerat pe net o dorință din celebrele liste americănești către fericire: să râd până îmi dau lacrimile. Și mi-am dat seama că, poate, e mare treabă să râzi cu lacrimi. Cu toate că ultima dată am râs ieri când, răcită coaptă și fără-de-voce, încercam să măncânc dintr-o roșie. Iar el, […]

Emoție de septembrie

Septembrie vine, de când mă știu, cu începuturi, cu emoții și neașteptat. Începutul unui nou an școlar și, mai încolo, universitar. Început de proiect european sau de festival internațional. Aproape sfârșit de practică sau de mare. Mi-a rămas sufletul setat să se emoționeze când începe toamna și, în lipsa evenimentelor școlare, îmi umplu timpul cu […]

De despărțire

EL: Bună… EA: Cum de… Cum m-ai găsit? – E prea mult de povestit… – Încearcă, ce zici? – Am… Nu mai puteam fără tine. Ai tăcut, brusc, deși pare că faci o mulțime de lucruri. Și ai rezistat, în final tot tu, să nu mai faci niciun pas. – Am făcut, de fapt. Mulți. […]

Valea de marmură

Mă conduce acasă și vorbim vrute și nevrute; povestim despre cum ni s-a părut concertul, printre încercările lui de a mă săruta la stop și preferința mea de a-mi descoperi genunchii, ridicând din întâmplare fusta. Parchează și ne îngrijorăm cinci minute, mecanici nepricepuți, să oprim ventilația. Râd din tot sufletul de familiaritatea asta pe care […]

Călător

Lumea mea e călătoare. Am vizitat, de la începutul anului, trei țări noi (urmează a patra) și vreo zece orașe de-aici. Am privit cu tot felul de personaje (studentă, colegă, iubită, sociolog, soră, fiică) și am înțeles fiecare loc în felul lui. Acasă mi se schimbă după cum mă poartă sufletul și am pus flori prin […]

Cu liftul

Mă gândesc de câteva zile la cum să scriu despre ce înseamnă să trăiești cu drag(ul) într-o casă pe care o știi de cât era urcată, pe bucăți, cu liftul. E vorba despre ture la vase, rufe și curățenie. Liste de cumpărături și cadouri planificate pe următoarele șase luni, adezivi, suporturi, șervețele și caserole. Pândit, în […]