Din balon

Mi se colorează, din nou, din ce în ce mai frumos, balonul de bine. E plin de muzică, povești, degete pe piele și aromă de cafea.
De dimineață, în casa mea de copil, cu pisica amintindu-mi tăcut că n-am alintat-o, îmi imaginam că e pisica noastră, că ai să vii și vom lua micul dejun amândoi, strecurându-i minionei pe sub masă bucățele de brânză și carne. Mai târziu, mi-a trecut prin minte că știu exact ce am să port când ne vom plimba prin Cișmigiu într-o seară de vară. Și într-o zi de toamnă când o să mă îmbrac doar ca să vin la tine, să le pot da jos și să ne cuibărim o vreme.
Aseară, cu degetele printre poze, te simțeam lângă mine, râzând de părul meu blond și creț și spunându-ți povești despre rude pe care nu le-am mai văzut de mult timp.
Te știu de dinainte… Ne-am zâmbit poate într-o zi în tramvai. Sau cine mai știe?… Știu doar că îmi ești. Și iți sunt.

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s