Cu grijă

Citesc. Stau sucită în pat, cu spatele sprijinit de biblioteca-noptieră și ochii spre ușă – nu spre fereastră, spre afară, cum obișnuiesc. Am picioarele strânse sub mine și acoperite cu pătura. Simt că mi-e cald. Dau pătura într-o parte și scot șosetele. Îmi admir tălpile – fine, roz, pentru prima dată de multă vreme. Uit să am grijă de mine uneori. Mă copleșește totul, aglomerația, timpul care fuge, goana dintr-un loc în altul, jobul, cărțile, teatrul, privirile furate și imaginatul în brațele lui. Așa că uit să-mi masez pomeții seara, să-mi hidratez coatele și palmele, să-mi exfoliez tălpile. Abia trag de mine să intru, să rezist cinci minute și să ies din duș, sub apa fierbinte sau rece (niciodată între), rar, din ce în ce mai rar împreună cu unul din cele cinci geluri de duș pe care le am, scumpe, hidratante și îmbietoare. Pe unghia mare a piciorului drept a rămas o amintire a verii trecute, o pată mică și ștearsă de ojă roșie. Nici unghiile nu le mai pictez. Le tai scurt, mă asigur că nu agață nimic și am grijă să nu le rup și să nu le pătez. Roșu. Nu cred că mai am vreo ojă care să nu se fi transformat în gumă.

Prin mai începusem ritualul de pregătire a verii, cu toate rigorile corporale impuse, de la dietă la creme, hidratare și exerciții, până la machiaj și coafuri. Îl așteptam, fără să știu că asta fac, că are să vină. Mi-a scris la începutul lunii iunie că are să vină în țară în august. Poate. Dacă nu se înrăutățesc lucrurile în lumea lui. Două luni în care să fac și desfac o mie de nopți arabe, capturate în cinci zile în lumea mea. M-am temut, de fiecare dată când primeam mesaje de la el, că are să-mi spună că nu vine. Că nu mai poate. Că s-a anulat.

A venit. Am fost. Ireal de împreună și de frumoși. Simțeam priviri în urma noastră, unele admirative, altele invidioase. Știam că emană din noi toată iubirea pe care ne-o purtam, toată pasiunea, tot respectul și grija puternice, profunde și nerostite care ne înconjoară de când ne știm – dintr-un context pe care nu-l anticipasem cu așa ecouri. În ciuda compromisurilor lingvistice, nu ne-am făcut niciun compromis emoțional. Trăim acum tot, comprimat – nu ne-am spus-o, dar, dacă ar fi fost să ne încurajăm unul pe altul, așa ar fi sunat. Sau mai romanțios.

Aveam unghiile roșii, un parfum cu amintire de mare, rochii transparente și nu prea, care îi aminteau, la câte-o mișcare, de pielea mea etern albă, sandale de plimbat mult, brățări care îl făceau să mă recunoască dintr-un gest. Mi-a cumpărat o bluză care-mi lasă spatele gol, m-a pus s-o probez și să i-o arăt și m-a pupat pe frunte: pentru zilele tale bune. Mă întreb dacă se gândește vreodată cui a facilitat priveliștea. N-am putut s-o port. Mă gândesc la el și la infidelitatea pe care aș simți-o știind că altcineva decât el mă privește și mă dorește. Nu i-am spus asta niciodată.

Telefonul meu bâzâie, prins și el în pătură, și tresar. Am citit de dimineață, prima imagine după luminile palide din brad, despre un atac aproape de el. Primul pe anul ăsta, al cinzecilea de când a fost aici, al… nici nu mai știu al câtelea de când îl îndrăgesc. Nu știam ce face de Revelion – sigur, e iubitor de familie, ca mine, dar până și noi mai fugim de-acasă câteodată. I-am scris să-l întreb dacă e bine. Duminică, 1 ianuarie, la ora 11. Și acum e trecut de șase seara și nici măcar nu a ajuns la el mesajul. Așa că mă învârt de pe o parte pe alta și încerc să citesc (adică sunt la pagina 176 de o oră), așteptând să mă asigur – să mă asigure – că e bine.

Am obosit. Am inima mică de fiecare dată când știrile naționale menționează orașul. Uneori chiar țara. Îi port grijă cum n-am purtat nimănui și mereu răsuflu ușurată și plâng când îmi scrie, trist sau speriat, departe și intangibil, dar viu. La fiecare atac, revoltă, constrângere, fac planuri despre cum se mută aici. Sau în altă parte, dar mai aproape de mine, sau mai în siguranță. Și cum eu termin școala pe-aici și plec acolo, unde va să fie el, și-o să fim bine.

Sau nu. La un moment dat, mi-a spus că are o iubită. Arată-mi o poză cu ea./ Nu vreau să fac asta./ Mbine./ Și nu mai e iubita mea./ Ah. N-am știut. Între timp, am fost a altora. Cu unii mai puternic decât am apucat să fiu cu el.

Deschid lista de mesaje. E de la o colegă de-a lui, împreună cu care a fost aici când ne-am cunoscut. Mă ia amețeala înainte să apuc să citesc ceva și-mi dau lacrimile. Îmi tremură mâinile când ating ușor imaginea ei de pe ecran. Trec repede peste cele două rânduri cu privirea și văd câteva greșeli de scriere în engleză. Abia apoi pricep. El a petrecut la ea acasă, cu jumătate dintre colegii lor. S-a gândit ea că mi-ar plăcea să văd o poză cu toți. O deschid. El, alți câțiva pe care-i recunosc – ei doi s-au căsătorit în vară, ea urmează să nască, el a devenit profesor iar ea a început să poarte văl. Au fețe de oameni care s-au trezit după o beție, râd și fac curat prin casă. O întreb de când e fotografia și îmi spune că acum, că au rămas la ea peste noapte.

Abandonez telefonul lângă pernă și mă las pe spate, inspirând adânc. Oare toată grija asta înseamnă ceva sau?…

Anunțuri

6 păreri la “Cu grijă

  1. In textul tău e fascinant cum redai emoțiile in cuvinte. Trăirea pe care o ai de fiecare data cand sufletul tău inspira si expira un cuvânt pe foaie. Da, e fascinant! Continua sa scrii…E o rugăminte, nu un îndemn! Seara bună!

  2. E fascinant cât de bine poți exprima unele trăiri, mă regăsesc în multe din situațiile spuse de tine.Unele fiind aproape exact la fel ,diferenta făcând cadrul , desigur , nimic ciudat poți spune , se pot regăsi mulți oameni într-o poveste … eu m-am speriat puțin când am văzut numele tău în schimb . :))
    Continua sa scri 🙂

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s