Proprietate privată

EL: – Mai spune-mi ceva.

EA: – Ah, iubită, ah… Mai spune-mi ceva…

– Ce cânți?

– Povești de dragoste. Ce să-ți spun?

– Păi…Ai început semestru nou. Nu ți-a trezit nimic interesul?

– Chiar așa. Oamenii sunt proprietate privată?

– Definește proprietatea privată.

– Un fel de proprietate nepublică.

– Perfect. Tu și dexul…

– E un spațiu la care ai acces limitat, restricții și de care nu se pot bucura decât cei care primesc aprobare de utilizare de la proprietar.

– Atunci e proprietate publică.

– Deci oricine are acces la mine?

– Nu chiar… Au acces la tine doar cei pe care-i lași.

– Deci nu mai e public.

– Dar nici privat nu e.

– De ce?

– Pentru că îți trebuie proprietar, scopuri financiare și eficiență.

– Ah…

– Ești eficientă?

– Pentru mine, da.

– Asta ar însemna că îți ești proprietar.

– Și nu sunt? Mă deține altcineva?

– Uneori, așa am impresia.

– Adică par controlată?

– Nu, nu tu neapărat. Noi…

– Forța divină?

– Un fel de.

– Deci oamenii nu sunt proprietate publică.

– Nu pentru ceilalți. Pentru ei înșiși, ar trebui să fie.

– Mă zăpăcești! Îmi spui că fiecare om e un fel de stat: privat față de ceilalți și public în interior.

– Evident! Bravo.

– Habar nu ai ce zici acolo, nu-i așa?

– Nu prea. Dar sună bine.

– Hihi! Uf.. vezi-ți de treburile tale. Am de citit articole de specialitate.

– Aham…

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=N113uT–qwU]
Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s