Luminițe

EA: – Alo?

EL: – Ești frumoasă. Ca un vis cuminte.

– Ți-i dor tare de mine, așa-i?

– Mda… Ce faci?

– Mă uit la luminițe.

– Drăguț. Eu o să dau o fugă până la birou, am nevoie de o pauză de la jucat teatru cu familiile noastre.

– Ăăă… ok.

***

EL: – Hei! Ce faci?

EA: – Hm… ai ajuns prea repede.

– Erai în birou când am vorbit?

– Da.

– Hai înapoi.

– Nu. Eu nu rămân.

– Dar ce faci?

– Plec.

– De ce pleci?

– Ah… Pentru că nu rămân.

– Te implor. Urcă înapoi cu mine…

***

EL: – Deci așa te uitai la luminițe.

EA: – Da. Întinsă pe podea, privind luminile din tavan. Au tot felul de modele.

– Tu de ce te-ai refugiat?

– De… secul din cămin.

– Dar nu erai acasă?

– M-am întors să iau un cadou de la cineva din Sibiu pentru cineva de-acasă.

– Bunul samaritean!…

– Taaaaci. Și pupă-mă. Și ține-mă în brațe. Și asigură-mă că nu sunt așa singură cum mă simt. Și dă-mi încredere cât să ajung înapoi acasă.

– Zăpăcito! Nu ești singură. Nu vei fi niciodată singură…

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.