Nu suficient

EL: –   Ce ți-e? EA: –   Hm? –   Pari… –   Răvășită? –   Da. Iubesc cuvântul ăla, rostit de tine. Dar nu mi-l amintesc. În mintea mea sună gol. –   Răvășită. –   Simt. –   Nici nu mai știu cum sunt. –   Ești. Ești obosită. –   Am dormit. –   Mintal. Ți-e rău de câte ai aflat zilele […]

Publicitate

La palat

EL: –   Ce gospodină ești tu dacă nu știi să gătești? EU: –   N-am pretins asta. –   Nu? Eu am zis? –   Nu știu. Am spus că nu mor de foame și că pot găti câte ceva, dar gospodină sigur nu m-am numit. Tu te dai gospodin! –   Da. Chiar sunt. –   Păi să-mi gătești, […]

Medalii

EL: –   Cum mai arată cutiuța ta? EA: –   Portocalie. Cu medalii, flori și parfum. –   Medalii? Ai purtat multe războaie? –   Destule. Îmi plac tratatele. –   De ce ești în cutiuță? –   Așa mă simt. Să mă ascund. Să mă fac mică. –   Alice? Sau zâna rea? –   Ce? Pot fi doar una din […]

Învierea celor care nu învie (VI)

E aproape miezul nopții. Sunt îmbrăcată gros, am umbrelă, coș cu cozonac, ouă și lumânări. Și stau cu urechile ciulite. Când aud clopotele bisericii, sar brusc de la masă. Îmi iau haina pe mine și ies. Mathias mă urmează îndeaproape. Vrem să ne convingem că tanti Anuța merge la slujba de Înviere. A doua adică. […]

Învierea celor care nu învie (V)

După ce-am ajuns înapoi acasă la cinci și până ne-am culcat, eram topiți. Ne trezim după prânz, cu chicotele Katiei pe fundal. Ne dezmeticim și ieșim și noi. Afară plouă. Toarnă cu găleata și cu lacrimi mari, de Dumnezeu obosit. În fața bucătăriei, o umbrelă mare și pătrată, similară cu cea de la magazin, de […]

Învierea celor care nu învie (IV)

 Slujba e acompaniată de tunete și fulgere. Când încep să bată clopotele, norii se împrăștie, speriați, și mă întreb dacă nu cumva le bat cu atâta putere tocmai ca să nu plouă peste credincioși, peste atâția bătrâni care au venit, îmbrăcați frumos. Femeile au coșuri mici, împletite, cu cozonac, pască și ouă roșii. Mathias mă […]

Singurătate

În unii oameni strigă singurătatea. Strigă deznădejdea, se prinde de orice șansă de a primi ajutor. Strigă în liniște, într-o frază aruncată, într-o idee pe care n-o ceruse nimeni. „E ok, nu-ți cere scuze pentru absență. Și eu am fost ocupat cu înmormântarea…”. Și rămâi blocat. De informație, de faptul că o primești, de faptul […]