Din observații

Ca să-mi intru în rol, constatări fără neapărată legătură între ele…

În locuri publice și mijloace de transport în comun ești ajutat și ai tendința să ajuți dacă nu e foarte aglomerat. Încă nu am studiat despre asta, dar e ciudat cum ideea grupului face ca nepăsarea să crească la nivel de individ.

Între a te vrea un bun candidat și a fi un bun candidat e o diferență de la cer la pământ sau, altfel spus, de la ultimul cuvânt la semnul lui (pentru că așa-zis-ul mare candidat la nu-știu-ce funcție prin SNSPA nu știe să scrie și mi s-a luat să tot văd pe grup punctele, parantezele și virgulele puse cu pauze și înainte și după ele…).

Oricât de frumoasă ar fi, oricât de bine ar merge pe tocuri și orice gânduri bune ar avea despre ea, cea mai mare plăcere a unei studente care stă în cămin e să meargă târșind papucii 😀

Unii oameni nu sunt făcuți să se adapteze. Nu știu să accepte că au ajuns în alt mediu și nu mai au confortul de acasă. Nu înțeleg că situații care ei/lui i se par ciudate, pentru alții sunt perfect normale.

Și ultima, dar nu cea din urmă…

Bucureștiul te ține în priză. Așa poluat și murdar cum e el (am încheiat citatul), viața în capitală e o continuă zăpăceală, de la a prinde autobuzul corespunzător până la a fugi după două foi pe care le-a luat vântul. Eu, una, nu am timp să mă plictisesc 🙂

Zi ușoară! E vineri!

PS: Ăsta e postul cu numărul 900 😀

Anunțuri

O părere la “Din observații

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s