High hopes

Cum e să vezi lumea de la etaj? Înalt…
Primele zile de Bucureşti au însemnat o coadă lungă, înghesuită,
obositor de caldă şi, parţial, fără lumină, ploaie furioasă şi, în
final, un pat la etaj. A însemnat zâmbete noi, accente amuzante, ochi
coloraţi şi multe hârtii semnate. Satisfacţia de a şti mai multe şi
încântarea de a descoperi drumuri noi. Bucuria de a mânca ceva cald şi
zâmbetul când te surprinzi spunând „acasă” unui loc în care stai de 24
de ore. Zăpăceala unui coridor pe care stau aproape 60 de fete şi
liniştea de la celalalt capăt al unui fir împletit din dragoste.
Îmi este, încă, nepermis de bine şi mă întreb dacă nu cumva sunt în
vis. Dacă mâna întinsă nu se va retrage şi uşile deschise nu se vor bloca. Poate nu!
Dintr-un gând cu muzică pe fundal, salut în aşteptare culorile de toamnă!

Anunțuri

2 păreri la “High hopes

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s