Floare de nu-mă-uita (IX)

Sunt acasă de două zile și abia mi-am intrat în ritm. Am avut multe momente în care mă simțeam străină (în propria casă!), nu-mi aminteam unde e zahărul și ce linguriță foloseam pentru cafea. Și niciun semn de la Răzvan. Cât de previzibil poate fi asta?…

Îmi văd de viață. Învăț, fotografiez, pictez. I-am trimis un mesaj pe telefon de dimineață, dar nu mi-a răspuns. Curând, voi scrie o poveste în care el moare, călcat de mașină. Sau înecat. Sau… nu.

***

E seară și simt, pentru prima dată de vreo două săptămâni, mirosul comun al așternuturilor mele, al cărților vechi de pe noptieră; privesc, parcă uimită, urmele calde pe care le lasă lampa. Dar e casa goală. Așa mi se pare. Mă ascund mai bine sub pătură și inspir adânc. Telefonul fix, sunând lângă mine, mă sperie. Nu mă întrebați de ce l-am lăsat în cameră – se potrivește cu mobila, cred. Îl las să sune de două ori, convinsă că va răspunde mama din holul bucătăriei, dar nu o face, așa că ridic receptorul și zic „Alo?”. Aud, la capătul celălalt, o respirație oprită brusc. Apoi, înainte ca celălalt să apuce să zică ceva, răspunde și mama, cu un „Daaa” lungit. Oricine era la capătul firului, închide. Mama bombăne și închide și ea. Oare cine era? Greșeală?…

Inspir adânc și mă așez înapoi. Cred că ațipesc, pentru că aud din vis melodia mobilului. Hai că asta-i culmea. Răspund unui număr pe care nu-l cunosc.

A_Fotografie1769– Te-am găsit, răsuflă ușurat.

– Mă pierduseși?

– Da. Îți pierdusem numărul. De fapt, l-am băgat într-un buzunar unde mai aveam vreo trei.

– Printre care și fix-ul meu?

– Hm?

– Adineauri. Ți-a răspuns o femeie, nu-i așa?

– Cred că…

– De ce n-ai vorbit? îl întrerup.

Nu zice nimic. Mi-l și imaginez ridicând din umeri. Zâmbesc în gol și stăm câteva minute de vorbă despre nimicuri.

– Iartă-mă că nu te-am sunat până acum.

– Te iert…

– Hai, dormi. Somn frumos!

– Mulțumesc! șoptesc, dar deja închide.

Las telefonul pe noptieră și încerc să adorm, cu vocea lui. Mi-e dor de el, constant și teribil de dor.

Anunțuri

9 păreri la “Floare de nu-mă-uita (IX)

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s