Floare de nu-mă-uita (IV)

Seara s-a lăsat încet, fără griji, de parcă aici „secolul luminii” nu a ajuns. Nu am deschis laptopul, iar telefonul mi-a servit doar ca să îmi asigur mama că sunt bine. Mirela m-a abandonat în favoarea unui proiect, așa că stau toată după-amiaza în curte, pe bancă sau în leagănul improvizat. Acum sunt pe pătură, pe spate, citind. Apusul face paginile vechi și mă întrerupe din lectură. Curând, aud pași prin iarbă, dar nu dau atenție.

– Te-a dat gata PowerPoint?

Începe să râdă și înțeleg că nu-i Mirela. Ridic volumul și-l văd. Se așază pe pătură lângă mine. Închid ochii și las cartea între noi, deschisă, cu cotorul în sus.

– Ce mă fac eu cu tine, măi, fată? oftează.

– Șht! Ascultă!

– Ce?

– Apusul. Doar închide ochii și ascultă.

Tace. Frunzele foșnesc încet, greierii au început să cânte a somn. Vântul trece fără grabă peste rochia mea, făcând materialul să-mi gâdile pielea. Aerul miroase a sare și a flori. Pe deasupra nasului meu bâzâie albine și, mai sus, în pom, două vrăbii mici își urează vise dulci. Respirația lui devine regulată și îmi amintesc că e aici. „Ce mă fac eu cu tine, măi, fată?” nu suna a reproș, ci a nedumerire.

– Nu știu, inspir adânc, fără să deschid ochii, lăsându-mi mâinile pe lângă corp. Eu plec acasă într-o săptămână. Plus că tu ești logodit.

– Rup logodna. E de formă, bombăne. O iubesc mai puțin ca Basarab I pe Carol Robert de Anjou.

– Oh, nu, chicotesc de comparația lui. Nu lecția trei din programa de bac! Nu tocmai asta…

– Ce vrei? Îmi fac licența în relații internaționale medievale, se scuză amuzat.

Mă calmez, dar am zâmbetul pe buze.

– Pentru mine, nu merită să rupi logodna. Ți-am spus că nu stau.

– Pot veni după tine. Ce zici?

– Ești doar plictisit, oftez.

Îmi prinde mâna cu degetele lui fine. Deschid ochii. Cerul s-a pătat cu cerneală și frunzele sunt urme negre, mișcătoare. Îi simt privirea pe față și mă întorc spre el.

– Ai face asta? Doar până în toamnă, când mă mut aici.

Dă din cap că „da”. Mă las înapoi pe spate și-i strâng mâna cu ambele palme. Aștept să mă trezesc din basm…

Anunțuri

O părere la “Floare de nu-mă-uita (IV)

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s