Într-un leagăn

…sau Scrisoare către un prieten imaginar

Am renunțat la tine. Gata. În final, sufletul a înțeles ceea ce mintea mea (și mintea ta, cu mult înainte) îi striga(u). Am înțeles semnele, sau așa mă mint că s-a întâmplat. Așa că ține minte. M-ai fi putut avea în palmă într-o vreme, dar…

Nu știu dacă a fost o dorință trimisă dintr-o singură direcție. Dacă a fost, află că am fost conștientă de toate tehnicile, dar mi-a plăcut să mă las cuprinsă de seninătate. Chiar și de mister. Așa rămâi, un fel de mister.

Dacă nu a fost dintr-o singură direcție, m-ai pierdut. Ar mai fi fost puțin timp, dar refuz să îl petrec stând în leagăn și așteptând să mă ridici. O să îmi iau singură avânt și, când voi decide să cobor, să aleg, nu vei fi tu cel căruia îi voi zâmbi.

Așa mă mint. Și o să pot. Dacă nu pentru că trebuie să îmi vindec siguranța, atunci pentru că vreau să îți demonstrez. Am învățat să îmi asum deciziile.

Îți doresc să nu mă uiți. Așa cum tu rămâi prins veșnic într-un ponosit caiet de povești cu copii mari.

Anunțuri

2 păreri la “Într-un leagăn

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s