Amintire de Crăciun (III)

Articol înscris la „Nopți magice” – MostWantedBlog

Un concurs sponsorizat de Luxurygifts.ro

Nu-mi amintesc ultima dată când am dormit doar o oră și m-am trezit, totuși, atât de odihnită. Noaptea asta a fost, oricum, magică. Inspir adânc și, când sună telefonul, nu știu exact cum mă ridic din pat. Îl recuperez de sub niște șervețele cu care ne-am jucat azi-noapte și răspund în șoaptă, lăsându-mă înapoi pe marginea patului.

– Of, ești bine, bombăne mama și realizez că nu i-am spus unde merg.

– Da, mama. Iartă-mă.

– Nu încă; să-mi revin. Vii acasă? Sunt singură.

– Da, mama. Te iub…

Și îmi închide înainte să termin cuvântul. Fir-ar… Îl simt pe Cristi venind lângă mine. Mă îmbrățișează – e cald și miroase a somn, a liniște.

– Neața, zâmbet, spun și mă întorc în brațele lui.

Nu aș vrea să plec. Îl sărut și, după ce-mi răspunde, începe să-și plimbe degetele pe pielea mea, gâdilându-mă.

– Ce faci?

– Caut funda. Tu ești cadoul meu de Crăciun.

Mă apucă râsul și îl împing înapoi pe pat. Am o fundă, la lenjerie, dar nu am timp de asta acum. Mă ridic de pe el și îmi caut hainele. El stă și privește, tăcut.

– Ce faci azi? îl întreb.

– Bat orașul…

– Hai la mine. Trebuie să recunoști că ți-e dor să gătești de Crăciun.

Începe să râdă și mă prinde de încheietură, lipindu-și apoi buzele de pielea mea.

– Îți lipsește brățara, șoptește ca o atenționare. și-a amintit de cadoul făcut atunci.

– Am… pierdut-o.

De fapt, mi-a aruncat-o Dani când a aflat că e de la el. Dă din cap și mă eliberează, serios, de parcă mi-a citit gândurile.

***

Am uitat, sau nu am văzut niciodată, cum e ea în viața de zi cu zi. Cum e agitată, mereu cu multe lucruri de făcut în paralel și atentă la toată lumea. Surprinzător, până la prânz, în bucătăria luminoasă suntem cinci persoane: eu și ea, Dani și Mirela, plus mama ei. Cei doi m-au ignorat complet și s-au așezat la masa de sticlă de lângă aragaz. Pentru cinci minute, Nadia m-a lăsat singur cu ei, ca să se întoarcă îmbrăcată în gospodină. Chiar și așa – cu șorț și cu coronița pe cap, cu părul prins și fără machiaj – e superbă. și îmi e acum atât de dragă încât abia mă abțin să nu o iau în brațe. Ne apucăm de dulciuri. Adică să le facem, deși mai și furăm din cremele pentru tort. Chicotim și spunem glume și, curând, uită de ceilalți și mă pupă, încet, cast aproape.

– Asta e prea mul! șuieră Dan și pleacă din bucătărie.

Schimbată la față, Nadia lasă lingura și merge apăsat după el.

Anunțuri

2 păreri la “Amintire de Crăciun (III)

  1. Pingback: Apocalipsicală feisbuchistă :)) « Blog de Tury

  2. Pingback: Anterevelionan « Blog de Tury

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s