Întâi, ai nevoie de curaj şi de poftă de muncă. De timp liber şi de părinţi îngăduitori. Apoi, e necesar să citeşti presa şi să fii la curent cu modul de a scrie articole, dacă nu cu actualităţile. Apoi, cu câteva articole scrise fain, te prezinţi la redacţiile de ziar, zâmbăreţ şi umil 😀 Dacă astea merg bine, ai şanse să fi sunat înapoi şi să ţi se spună că au nevoie de un om care scrie ca tine. Aşa că te duci la redacţie, asculţi idei cu care, iniţial, rebel şi nedomolit de sistem (care e sau nu foarte restrictiv), nu eşti de acord, apoi începi să te plimbi prin oraş, vizitând sera serviciului public de gospodărire sau urmărind turişti prin curtea Mănăstirii, ca să-i iei la întrebări. După care, începi să crezi că faci într-adevăr o treabă bună şi care-ţi şi place. Şi primeşti si ecuson, că doar eşti om de presă.
Pe scurt, aşa am ajuns eu de la boggeriţă cu normă întreagă la redactor cu normă oficială. Mulţumiri celor care m-au ajutat, susţinut, împins de la spate sau criticat.
Ei, dar să ieşim din casă! Mai avem de surprins oamenii 😀
PS: Site-ul ziarului este aici: Interes Argeşean. Google me!
felicitari pt ecuson ; ) )
multumesc 😀
Foarte fain, felicitari, Ada. :* Si…iti place ce faci acum? 😀
Da, îmi place 🙂 Mulțumesc!
superb…
din toata inima… felicitari…
abia astept sa vin turist… :P)
Mulțumesc! Să vii, turist e foarte fain 😀
asa zic si eu…
este unul din motivele care ma determina sa vin…
Felicitări, sis! Cam târziu, dar abia acum am văzut articolul. Vreau detalii pe Facebook, când poți. :* >:D<
e terminat intre timp 😀 dau detalii dupa ce dorm vreo 10 ore continuu, nu pe saptamana 😆
O să aștept 🙂