Clubul Psi ne provoacă din nou!
Azi: minciuna, sarac, coloratura, imens, freamat, adancit, ecou, desuet, lumina, inexorabil, voluntar, masa.
Ne visam cândva la o masă. Și stăm. Eu la masa mea, iar tu la a ta. Eu cu un ecou, tu cu un zâmbet, care poate nu va fi al tău. Și între noi, un freamăt pe care-l vor hrăni toți cei care ne știau povestea la un moment dat, adâncit poate de ce gândim și simțim, tensionați, amândoi. Crezusem multă vreme că ceea ce ne depărtase fusese o minciună. Când, de fapt, era un destin inexorabil. Ciudat cuvânt… Voluntar, mă simțeam un sărac suflet părăsit. Pentru că nu știam cum să te aduc înapoi și nici dacă pot să o fac fără să doară lumina aceea. Acum vedeam viitorul; prevedeam că o să intervină din nou ceva imens (cel puțin pentru acel moment), care să fure culorile din penar. Și așa, fără coloratură, tot peisajul devine desuet. Nu mai vreau să simt că pierd ceva ce aveam în palme. Pentru că, astfel, toată lumea devine, dintr-o dată, prea mare pentru mine s-o pot ține în suflet.
Pingback: Studiu într-un pahar cu vin « Almanahe
scurt, dar „plin”…de detoate!! Felicitari!
Multumesc!
Pingback: Om frumos, numele tău este Vero « Tiberiuorasanu's Blog
Pingback: Duzina de cuvinte- Indoială « Cățărătorii
Pingback: Puşkin cel mai mare poet rus, un adevărat Don Juan « bibliodevafiliala3