Adunate

Ma sufoca orasul. Ma sufoca oamenii incruntati, tafnosi si nemultumiti. Ma sufoca un dor pe care nu il credeam iar, dar real si viu si… impartasit. Vreau sa fie cald si sa miroasa a soare, sa cante iarba proaspat cosita si sa danseze greierii ascunsi. Vreau sa fie el pe acolo pe undeva, ca sa am motiv sa scot de la naftalina timpului acea rochie. Dantelata, evident.

Sunt, de sambata, fara net pe computer. Am avut un weekend tehnic, sa zic asa. Vineri seara mi s-a demagnetizat cartela, asa ca sambata de dimineata am facut un drum neprevazut la Pitesti, la shop. Apoi, intoarsa acasa, descopar ca, prin cine stie ce minune tehnologica, placa de retea e dezinstalata. Si, desi am incercat jumatate de zi, cu tot felul de cd-uri, setari si apeluri (multumesc!), nu am reusit. Asa ca am stat conectata doar la telefon pentru cateva zile. Azi am imprumutat un laptop – imi era dor de blog, rau de tot…

Realitatea e… schimbatoare. Si se simte altfel, cand nu am in fiecare seara constanta virtualitatii…

Pupici dintr-un loc viu!

PS: Marti, 12 iunie, ora 18, Cafeneaua Carada, Bucuresti, se lanseaza doua tipe faine!! Nu, nu pe luna, pe coperta de carte! Voi fi acolo, cine mai vine?

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s