Îmi plimbam palmele pe trupul tău ca pe-o hartă…*
Și mă întreabă toți de sunt bine. Și le spun că sunt pe nori. Pentru că mă lași să-ți trimit toată ziua versuri cu… hărți și bancuri cu soacre ( 😀 ). Că mă calmezi când mă supăr pe nimicuri și spui „Dacă vrei, du-te…” deși nu ești de acord. Pentru că, dacă îmi scrii monosilabic, m-ai pierdut, mă sperii, mă tem că ai pățit ceva. Pentru că, dacă vine vorba de fosta îndrăgosteală, îmi spui că ești gelos și pentru că, atunci când aduc vorba de altcineva, pregătești „weekend-uri speciale”.
Pentru că ai promis că mă înveți multe și că mă lași să visez că pot să fug la noapte la Vamă, să te aștept pe plajă. Pentru „noi doi și-o pisică” și… pentru „te doresc…” Pentru că… 🙂
Și nu o să cad de pe nori. Îmi promiți?
și vine noaptea, dragule,
(…) semn că e timpul
să ne reîntâlnim
în tăcere
în gândul nostru comun.*
(* Fabian Anton – „Mic tratat de colorare a nopții”)
şi-o pisică? 😀 bine, şi-o pisică!
da, și-o pisică :))