Coșmar

Dimineață încețoșată și rece de primăvară. Cu muzica pornită la căști merg în pas vioi, contrastând cu viața parcă, spre școală. Îmi zboară prin minte frânturi de cuvinte de aseară. „Nu merit atenția lor…” Îmi amintesc visul care m-a trezit cu o oră mai devreme.

Stăteam pe o bancă, undeva. Soarele îmi îmbujora obrajii de ceară. Pe stradă, în fața mea, mașini treceau nepăsătoare. La volanul uneia dintre ele, o față cunoscută. Atunci văzându-mă, oprește mașina. Întoarce și parchează aproape de mine. Deși dau dezaprobator din cap, mă ridic și îl aștept cu emoții trezite dintr-o dată. Îmi face semn spre mașină și spun scurt că nu. Vrea să mă prindă în brațe și îmi întind defensiv mâinile în față. Îmi prinde încheieturile și mă trage spre automobil. Mă lupt cu el dar mai mult cu mine. Sunt speriată de moarte și nu pot să cred – aveam încredere în el. Sau așa voiam. Mă zbat, șoptindu-i numele. Simt o lacrimă neinvitată pe obraz. Se oprește și îmi mângâie urma sărată, cu cealaltă mână strângându-mi încheieturile.
– Te rog, lasă-mă…
Oftează și prind o clipă. Mă eliberez dar mă strânge violent în brațe. Îi simt parfumul și, pentru un moment, nu știu dacă mai pot să fug.

Tresar. Oh, ce coșmar! Dar nu poate fi el așa.
El nu e așa…

8 păreri la “Coșmar

  1. „Tresar. Oh, ce coșmar! Dar nu poate fi el așa.
    El nu e așa…”
    Uneori e chiar mai rau…dar nu putem sa concepem asta, nu vrem sa acceptam realitatea. Pana cand vin zorii…

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.