Ochelari

Iar fac un post de toate zilele???

Nu, începem altfel.

Vă salut întâi pentru săptămâna asta. Abia am reușit să ajung la calculator și să-mi permit să stau de povești cu voi.

De ce ochelari? Pentru că ieri, venind de la școală, doi colegi de-ai mei vorbeau despre ochelari. Unul dintre ei vrea să își ia lentile de contact și, de îndată ce poate, să își facă operație ca să scape de ei. Eu nu știu ce să zic. Și eu am ochelari, doar de corecție, ce-i drept, dar m-am obișnuit cu ei, ca… accesoriu.

M-am simțit întotdeauna atrasă de persoanele cu ochelari. Nu, nu vă gândiți la nimic. Doar că îmi plac. În unele situații, ochelarii oferă o anume senzualitate, sau câtva mister. Mie îmi place să mă ascund în spatele sticlei pătrățoase. Ochelarii îmi amintesc de profesorul de matematică din generală, probabil cel mai bun profesor de științe exacte pe care îl cunosc, profesor care obișnuia să îi sprijine de frunte atunci când nu îi folosea 🙂 Și îmi mai amintesc de faptul că, în familia mea, doar mama nu are ochelari. Asta e un fel de legătură tacită cu tata. Nu știu de ce, dar așa o simt.

Deci, da, sunt mândră că am ochelari și nu cred că voi face vreodată operație, decât dacă, doamne ferește, problema mea se va agrava.

Să vă mai povestesc 🙂 Azi nu am dat nici teză la franceză, nu am avut nici oră deschisă la franceză, pe care o făceam cu altă profesoară, pentru că îi trebuia inspecția de grad. Nu înțeleg încă de ce facem cu ea, nu înțeleg de ce noi, nu înțeleg de ce ne tot amână. Sunt o neînțelegătoare 😆 cum spuneam. Dar nu are sens. Și nici nu ne avantajează pe noi, că ne tot stresăm: dăm teză, nu dăm teză. Până la urmă, joi a rămas.

Am scos manuscrisul (acela pentru romanul polițist) și am pus-o pe mama să citească 😀 Să vedem ce zice. În paralel, ca părere profesională, diriginta lecturează. Să vedem ce iese.

V-am mai spus că nu îmi plac lucrurile tărăgănate, da? Chiar nu-mi plac. Probabil facem excursie pe 10-11 decembrie la București 😆 Dar profii mă trimit de la unul la altul. Și mie nu-mi place asta.

În fine…


La mulți ani!

Pentru Teo. Chiar m-am gândit azi la tine, că trebuia să ascult câteva melodii frumoase.


Salutări tuturor! O săptămână însorită să aveți! (sau cu ploaie, pentru Ele 😛 )

Anunțuri

18 păreri la “Ochelari

  1. Vai, si eu de-abia astept sa scap de ochelari. Pana cand merg in a 9a mi-a promis mama ca imi ia lentile, acum inca nu ca nu a vrut sa ne dea oftalmologul, ca de nu luam de acum. Si cu operatia la fel, o fac, mi se pare un pas bun, mai ales ca mi-a crescut in ultimele 9 luni miopia cu 1 fata de cat era inainte :(…

  2. Da, da, ochelarii sunt tare draguti…mai ales cei de soare. 😀 M-ai lovit exact und ma doare mai tare, detest cand se amana lucrurile, cand astepti ceva jumate de an si in ziua cu pricina…nimic, zero, vid, gol. Absurd. 😦

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s