M-am gândit. M-am plâns atâta de tata. Dar eu am niște părinți superbi. Tata stă departe de noi pentru noi. Orice aș zice, pentru binele nostru o face. L-am auzit plângând prin telefon, deci nici lui nu i-a fost ușor. Dacă vine de Crăciun, ar fi superb, după atâta vreme. Mama, singură cu doi copii. Nici ei nu i-a fost ușor. Nu-i este ușor. Așa că de ce să mă plâng, atunci când îi am pe amândoi și știu că, într-un fel sau altul, tot ce fac o fac pentru noi, pentru mine și sora mea.
Asta a pornit de la porunca a cincea din Decalog: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.” Trebuie să recunosc faptul că orele de religie de anul acesta sunt poate cele mai interesante ore. Pentru că nu vorbim despre religie, în modul strict, ci profesorul, preot la un spital din Pitești, vorbește foarte frumos și, mie una, îmi prezintă niște interpretări pe care nu le prevăzusem.
Da, aseară am reușit să scriu un capitol. „În final!”, vorba lui James 😆
Mâine am lucrare la geografie. V-am înnebunit cu lucrări, teze, lucrări, dar asta e viața mea. Restul… A, da, Anca m-a zăpăcit cu dansurile populare la care merge de curând. Dar mă bucur pentru ea, căci e foarte încântată de ceea ce face.
Vă las acum. Mă duc să văd densitatea medie a populației în Africa 😆
O seară bună!
PS: mi-a venit idee pentru continuarea de la povestea cu profu, dar nu am timp azi. Probabil mâine 🙂
PS2 : Eme scrie superb 🙂 Uitați aici. Scuzați greșelile de scriere. Vlady e deja certat. Sunt foarte strictă din punctul acesta de vedere.
Ada, tu esti abia in clasa a 10-a? I’m stunned! 😯 Esti incredibil de matura pentru varsta ta… ti-am mai spus asta, dar continui sa ma minunez. 🙂
Am cunoscut si eu cativa profesori de religie, extraordinari oameni. Foarte buni si foarte calzi, foarte umani, m-am inteles super cu ei.
Am cred că cel mai scurt post din ultima lună. Și tu ai reușit și de aici să înțelegi ceva. Și eu mă uimesc de tine 🙂 În sensul bun.
Uneori îmi părea rău că sunt așa matură…
😦 😦
mda, mi-a trecut. Dar și când sunt copilă, fac cele mai prostești lucruri 😆
sa mai zic? :)) :))
nuuu. Mulțumesc 😛
e bine să-l ai acolo, chiar şi la distanţă, decât să nu-l ai deloc.
:*
da, așa am concluzionat și eu, deși mi-a luat mult.
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă « ÎNK TÂNĂR, ÎNK CITITOR
ada , e pe de parte si vina mea si a world-ului meu
in plus eu i-am cerut lui vlad sa nu citeasca pana nu posteaza 🙂
dar aliniatul randurilor si mancatul cuvintelor e pe drept greseala lui ! =))
si eu l-am certat pt faze de genu „iasă” – sau cuvinte de genu puse în scrierile lui
si eu sunt la fel de sensibila la greseli asa ca ma scoate din sarite ca la mn sunt atatea
ms de recomandare :* in scurt timp am ajuns sa tin mult la tine
si acum, ca si de fiecare data nu am ce sa fac mai mult decat sa-ti urez succes :*
Poți să nu mai urezi mereu cu cuvinte. Stiu că vine mereu de la tine :*
Nu o lua ca pe o critică. Vlad știe că mereu mă leg de greșelile lui 😆
Mă bucur foarte mult, nici nu-ti imaginezi, că sfaturile mele te-au ajutat.
Am uitat să-ți povestesc ce-am văzut azi. Poate îți zice Răzvan 😆
a da , si eu m-am pus sa citesc prima parte din „hotel” si am stat toata ziua sa-i zic la vlad ” uite o greseala , stai sunt 2 , ba , mai vad una ! ” si el mi a spus ca si tu faci la fel dar ca eu sunt chiar mai critica – cica =))
de film ? 😆 daaa mi a spus
si am fost dezamagita ca nu stiam de faza cu „lichid verzui ” 😆 am fost profund dezamagita ca eu nu stiam ! =))
aaa si l-am intrebat pe vlad 🙂 , a zis ca vocea ta seamana oarecum cu a mea :*
pupici , si pe maine , dupa cum spuneam iti tin pumnii :X
Mersi. A fost bine. Cred că am făcut.
Eu îl criticam la fiecare cuvânt,dar mă gândeam că se supără pe mine, așa că am renunțat.
Vedem noi cu vocea 🙂
Baftă, draga mea, la toate tezele, lucrările şi ce mai ai tu pe acolo! 🙂
Multumesc frumos! 🙂
Pingback: Năbădăiosu` şi muzica « Cristian Dima
Ada, bafta! Si bravo pentru atitudine. Mi se pare cea mai buna. Te pup!
Mulțumesc 🙂
Am ajuns cam târziu la această atitudine…
Pingback: Zâmbesc. Ce îndrăzneală! « Blogul lui Teo Negură
Te-am adaugat si eu in blogroll, noroc ca m-a anuntat Zelist ca m-ai pus si tu in sumarul tau! pe curand!
Mulțumesc de adăugare 🙂 Și de vizită
Pingback: Fugarul « Cristian Dima
Pingback: Poveste de vis (13) « Blogul lui Teo Negură
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă | Proliteratura
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă | Pro literatura