Careul de dame

Da, am fost 🙂

„Careul de dame”( Oana Stoica-Mujea, Ivona Boitan, Lucia Verona, Monica Ramirez), lansare de carte (cărți) ce a avut loc la Biblioteca Județeană din Pitești. Aș fi vrut să fac un fel de articol obiectiv, dar nu pot, așa că mă scuzați 🙂

Am ajuns acolo bine-mersi (deși e prima oară când plec singură în Pitești 😀 ) și am ajuns prea devreme, așa că am mai hoinărit puțin prin piață. Apoi m-am postat pe banca din fața bibliotecii și le-am văzut pe doamnele Ivona Boitan și Monica Ramirez alături de domnul Bogdan Hrib ( nu vă faceți griji; renunț la apelative, și nu din lipsă de respect, ci pentru că i-am simțit așa de apropiați 🙂 ), dar decid să îi las să se instaleze. Apoi le cunosc personal pe cele două doamne. Cu Ivona am mai vorbit înainte, pe Monica o întâlnesc pentru prima oară. Ne făceam griji că nu va veni nimeni. Ivona era îngrijorată de lipsa Oanei. Eu știam că nu vine; de fapt, ne juca un fel de farsă. Surprize, surprize, cum spunea doamna Lucia. Vorbind de dânsa, apare, împreună cu domnul George Șerban și soția dumnealui.

Îmi pare foarte, rău, dar tot „doamna, domnul” mi se pare prea formal. Îmi cer scuze dacă cineva dintre cei menționați se va supăra că folosesc numele mici 🙂

Revin… În final, intrăm. Sala aproape plină. Foarte frumos. Unde să stau eu, de vreme ce nu cunoșteam pe nimeni din sală? Mă așez în spatele lui Geocer (app, îmi pare rău că nu am apucat să facem oficial cunoștință). Apoi îi urmez pe GS și doamna și ajung mai în față. Oana apare după „startul” oficial, înarmată cu un pistol (am înțeles că nu era foarte periculos 😀 , măcar sper). Se vorbește despre cărți. Se vorbește (de fapt, Bogdan Hrib vorbește, doamnele completează) despre continuări, rugăminți, conflicte ( păi ce, credeați că e ușor?) Eu am luat notițe. Ce am scos de acolo?

Agatha Christie este o Lucia Verona. (Bogdan Hrib) Asta a sunat foarte frumos.

Despre cartea „Hoții de timp”-Ivona Boitan – „Cartea e de fapt o satiră”. Am mai aflat și de ce DaDa: de la dadaism, curentul literar și nu numai reprezentat prin construirea prin hazard a unor creații. De aici, completarea lui Bogdan Hrib: Pe principiul „petala”: mă iubește, nu mă iubește.

Încheiem citatul.

Am văzut-o și pe Ema (din nou, aceeași părere de rău că nu ne-am cunoscut „oficial”). GS nu recunoaște niciun milionar (lasă că eu am citit cartea 😆  și știu). Oana a vorbit puțin, dar a vorbit suficient. Adică să mă laud puțin. Mi-a predat (printr-o mare dovadă de încredere în puterile mele; de câte ori îți voi mai mulțumi?) un manuscris început de ea pentru a-l termina. M-a prezentat acolo, pentru toată sala. Nu știu, poate pentru unii nu pare atât de important sau emoționant, dar pentru mine este. Deci, acesta este proiectul, la asta lucrez, pentru asta îi voi fi recunoscătoare veșnică. A spus acolo ceea ce a spus și pe blog, într-un comentariu, că „într-un fel îmi scrii și mie destinul”. Vai, dar e atât de mult! Ca povară sufletească. Dar o duc, pentru că am acceptat. Nu sunt genul care să renunț la prima adiere potrivnică.

Bine… Am primit „Dracula, mortul viu”(Dacre Stocker și Ian Holt) de la Lucia (mulțumiri încă o dată!), autografe de la Lucia și Ivona. Îmi pare rău că nu am avut niciuna din cărțile Monicăi și nici nu mi-am permis să cumpăr vreuna de la standul amenajat în hol. Am „fugit” destul de repede, dar intenționam să mă întorc în oraș înainte de apus, pentru că mi-e urât singură prin oraș, chiar și așa mic cum e. Aș fi stat la nesfârșit cu ei, dar… la următoarea. Poate o conving pe mama să merg la Gaudeamus.

Asta a fost tot. Nu am poze (încă) pentru că nimeni nu e momentan disponibil. Dar pun și din astea 😛

O seară bună să aveți! Eu știu că am avut o zi superbă!

UPDATE1: Cum aș putea să uit?? Am realizat că există și oameni buni. Toți cei pe care i-am întâlnit la Cenaclul de astă-vară m-au recunoscut imediat 🙂 Mă simt așa bine!

UPDATE2: Poze:

De la Geocer(mulțumesc):


De la stânga(pozei) la dreapta: Bogdan Hrib, Lucia Verona, Oana Stoica, Ivona Boitan, Monica Ramirez și directorul Bibliotecii Județene, dacă am înțeles bine. Cu prezența spirituală a domnului George Arion, desigur.

De la Valive (furată, ce-i drept):

Da, da, mă ridicase în picioare. Nu se vede cât de roșie eram, dar știu eu 😆 De asta am și furat-o 🙂 Poza adică. (vai, de ce stau așa? Trebuie rectificată poziția coloanei mele… Of, doamne)

Alte poze, la mai sus-numiții. Adică pe la toate linkurile pe care le găsiți.  GS a mai promis poze de îndată ce le prelucrează.

Anunțuri

41 de păreri la “Careul de dame

  1. Pingback: Careul de dame - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Da, s-a facut putina lumina. 🙂 Multumim ca ai impartasit cu noi minunata experienta de azi(sau cand a avut loc intalnirea). Exista un deadline pentru terminarea manuscrisului? Inteleg ca marele tau vis este sa devii o scriitoare de succes? Cat de celebra iti doresti sa ajungi?

  3. Pingback: A fost careul « Oana Stoica Mujea

  4. Pingback: Blog Geocer » Blog Archive » Careul de dame : fuse si se duse

  5. Pingback: Leapsa furata de la Andra.. Si altele « Ardatlilith's Blog

  6. Pingback: Poveste de vis (10) « Blogul lui Teo Negură

  7. Pingback: O mână de frunze şi un premiu din suflet « Noaptebunacopii's Blog

  8. Si eu am fost in sala si m-am simtit extraordinar si m-am ales si cu o carte. A, da, si cu un autograf dat de Lucia. Si de toate acestea am scris pe blog, asa cum m-am priceput.
    O seara buna!

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s