Din plastilină

       Încep în notă veselă.

Dovleacul siguratic: „Vreau papa…”

(Răzvan – tot eu să fac poze, să public, el nimic!)

   V-am înveselit, da?

Acum… E vineri seară și mă tot gândesc la prostia de zi pe care am avut-o. Adică, a fost bine, dar un singur lucru rău te poate da peste cap de tot. Ieri pe la prânz (când dormitam ca un trântor) am visat că îmi cădea un dinte (râdeți voi râdeți); asta, se zice, e semn că auzi de moartea cuiva. „Prostii!” îmi ziceam aseară. Azi, înainte de ultima oră, mă sună mama, să-mi spună că un prieten de familie a decedat.

Dumnezeu să-l odihnească.

Nu eram atașată de el, dar am rămas ca trăsnită. Poate pentru că fusese ziua lui de sf. Gheroghe, sau pentru că peste o săptămână era ziua lui de naștere, sau pentru că, atunci când visasem, el trăia ultimele clipe. Mă bucur că a trăit viața cu copii, nepoți, nu a suferit; fusese la plimbare, râsese cu prietenii de prin zonă, respirase aerul de primăvară. Și atât…

      Cum aș putea acum să schimb subiectul?

Uite că tot în notă tristă o țin. Am impresia că nu sunt nimic, că nu fac nimic, că nu pot să mă implic mai mult în viața mea, în viitorul meu. Că totul depinde de un fir de ață. Că nu știu nimic și nu voi putea să fac nimic. Urăsc că sunt făcută din plastilină, că mă modelez după toate vorbele pe care mi le aud, că țin la sentimentele tuturor… Că uit de mine și mă regăsesc greu.

Am obosit. Să tot ascult de alții, să tot lupt ca să fiu băgată în seamă, că tot ce fac trebuie explicat de alții, în mod absolut incorect.

  Prietenii te ajută atunci când ai nevoie, nu atunci când o ceri:

Încearcă să fii tu…. sigură pe sine în orice situație.

Sentimentele ne dau putere să mergem mai departe în anumite situații.

Și ce aduce bun în afară de lacrimi,durere… poate prin asta ne descărcăm, poate prin lacrimi ne curățăm inima de suferință, nu?

Poate fiecare lacrimă are un scop pe care nu îl înțelegem…

Uneori nu știu de unde le scoate, dar le scoate așa de bine! A reușit să mă facă să zâmbesc. Chiar în seara asta! Mulțumesc!

         Așa că, mâine mă duc cu sorumea la karate (adică stau vreo două ore degeaba acolo, că nu are rost să mă duc acasă și să mă întorc); trebuie să învăț pentru teza la franceză (știu, v-am înebunit, dar dacă asta e în capul meu acum…).

Poate termin și Tabăra , de scris, nu de publicat 😛 .

Week-end plăcut!

Puff Daddy & Faith Evans – I’ll be missing you

Anunțuri

6 păreri la “Din plastilină

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s