Ploaie de gânduri

Oare ce caut aici? Uf, mâncare! Și pe cineva… Nu-mi place să-mi petrec iarna singur… Nu-mi place când totul devine alb. Și, dacă mă gândesc, ce sunt fulgii ăia? Picăturile sunt lacrimi, dar fulgii? Oare gânduri? Deci iarna e doar o plapumă – brrr – de amintiri, de gânduri, de speranțe.

Da, eu căutam… Și mă spionează cineva. Dar ce cuminte e… Doar aparatul ăla face zgomot, dar nu mă mai sperie. Poate devin vedetă! Interviuri, camere, televiziune, fani! Oh, mi s-a urcat celebritatea la cap deja…

Caut. Nu mai știu ce caut… Caut timpul pierdut. Soarele! Și… pe cineva care să-mi țină de cald până trece iarna asta plină de gânduri. Până vine iar căldura și voi putea să simt… gusturi, nu doar bătăile inimii celei care-mi va ține companie.

Răspuns la provocarea lui Costin Comba (pozele îi aparțin!). Mulțumesc!